Ce este Edge Computing? Beneficii și limitări
Publicat: 2023-01-19Edge computing este o metodă de procesare a datelor mai aproape de sursa datelor, mai degrabă decât trimiterea tuturor datelor într-o locație centralizată pentru procesare. Această abordare devine din ce în ce mai importantă, pe măsură ce cantitatea de date generate de dispozitivele Internet of Things (IoT), smartphone-urile și alte dispozitive conectate continuă să crească.
În arhitecturile de calcul tradiționale, datele sunt colectate de dispozitive și apoi trimise printr-o rețea la o locație centralizată, cum ar fi un centru de date sau cloud, pentru procesare. Această abordare poate funcționa bine pentru anumite tipuri de date și aplicații, dar poate deveni problematică pe măsură ce cantitatea de date generată crește. Trimiterea unor cantități mari de date printr-o rețea poate consuma mult timp și poate crește și riscul pierderii sau corupției datelor.
Edge computing abordează aceste probleme prin mutarea procesării datelor mai aproape de sursa datelor. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea dispozitivelor mici, cu putere redusă, la „marginea” unei rețele, cum ar fi la capătul unui senzor sau pe o fabrică, pentru a efectua sarcini precum colectarea datelor, preprocesarea și analiza. Efectuând aceste sarcini mai aproape de sursa datelor, cantitatea de date care trebuie trimisă printr-o rețea este redusă, ceea ce poate îmbunătăți capacitatea de răspuns și fiabilitatea sistemelor care se bazează pe date în timp real.
Edge Computing VS Cloud Computing
Edge computing și cloud computing sunt ambele metode de procesare și stocare a datelor, dar diferă în ceea ce privește locul unde au loc procesarea și stocarea.
Cloud computing se referă la practica de utilizare a serverelor de la distanță, deținute și operate de obicei de un furnizor de cloud terț, pentru a stoca, gestiona și procesa date pe internet. Serverele sunt de obicei situate în centre de date și sunt accesate prin internet. Cloud computing permite resurse scalabile și flexibile, precum și capacitatea de a accesa date și aplicații de oriunde cu o conexiune la internet.
Edge computing, pe de altă parte, se referă la practica de prelucrare a datelor mai aproape de sursa datelor, mai degrabă decât trimiterea tuturor datelor într-o locație centralizată pentru procesare. Acest lucru se realizează prin utilizarea dispozitivelor mici, cu putere redusă, la „marginea” unei rețele, cum ar fi la capătul unui senzor sau pe o fabrică. Edge computing poate îmbunătăți capacitatea de răspuns și fiabilitatea sistemelor care se bazează pe date în timp real, poate reduce cantitatea de date care trebuie trimisă printr-o rețea și, de asemenea, permite dispozitivelor cu resurse limitate să funcționeze eficient.
Principala diferență dintre edge computing și cloud computing este locația procesării și stocării. Edge computing se realizează pe dispozitive situate la marginea rețelei, în timp ce cloud computing se realizează pe servere la distanță din centrele de date. Edge computing este conceput pentru a gestiona datele care sunt generate și utilizate local, în timp ce cloud computing este conceput pentru a gestiona datele care trebuie stocate și procesate de la distanță.
Atât edge computing, cât și cloud computing au propriile avantaje și dezavantaje. Edge computing este excelent pentru gestionarea datelor în timp real, latență scăzută și luarea deciziilor locale, dar poate să nu aibă scalabilitatea și flexibilitatea cloud computing. Cloud computing este excelent pentru a gestiona cantități mari de date, scalabilitate și flexibilitate, dar poate lipsi latența scăzută și procesarea în timp real a edge computing.
În ultima vreme, Edge computing și Cloud computing sunt din ce în ce mai folosite împreună într-o abordare hibridă, în care punctele forte ale ambelor tehnologii sunt valorificate. Edge computing este folosit pentru a gestiona date în timp real și a lua decizii locale, în timp ce cloud computing este utilizat pentru stocare și analiza datelor pe termen lung. Această abordare poate oferi tot ce este mai bun din ambele lumi și poate îmbunătăți performanța generală și eficiența sistemului.
Beneficiile Edge Computing
Edge computing are mai multe beneficii, printre care:
- Latență scăzută : prin procesarea datelor mai aproape de sursă, edge computing reduce timpul necesar pentru ca datele să circule printr-o rețea. Acest lucru poate duce la o latență mai mică și la timpi de răspuns mai rapid, ceea ce este important pentru aplicațiile în timp real, cum ar fi vehiculele autonome, sistemele de control industrial și supravegherea video.
- Fiabilitate îmbunătățită : Prin procesarea datelor la margine, sistemele pot continua să funcționeze chiar dacă conexiunea la o locație centrală este pierdută. Acest lucru poate îmbunătăți fiabilitatea generală a sistemului și poate reduce riscul pierderii sau corupției datelor.
- Securitate sporită : Stocarea și procesarea datelor la margine poate crește securitatea prin reducerea cantității de date care trebuie trimise printr-o rețea. De asemenea, acest lucru poate îngreuna accesul hackerilor la date sensibile.
- Economii de costuri : prin procesarea datelor la margine, organizațiile pot reduce cantitatea de date care trebuie trimise printr-o rețea și stocate într-o locație centrală. Acest lucru poate duce la economii de costuri la lățimea de bandă a rețelei și costurile de stocare.
- Confidențialitate mai bună : stocarea datelor la margine poate crește confidențialitatea datelor, menținându-le mai aproape de sursă. Acest lucru poate fi benefic în special pentru aplicațiile care implică informații personale sensibile.
- Eficiența resurselor : Dispozitivele de calcul Edge sunt de obicei mici și cu o putere redusă, permițându-le să funcționeze eficient cu resurse limitate. Acest lucru poate fi benefic în special pentru dispozitivele IoT, care au adesea o putere de procesare și capacități de stocare limitate.
- Decizii mai bune : Prin procesarea datelor la margine, luarea deciziilor poate avea loc mai aproape de sursa datelor, ceea ce poate duce la decizii mai bune și mai precise.
Edge vs. cloud vs. fog computing
Edge computing, cloud computing și fog computing sunt toate metode de procesare și stocare a datelor, dar diferă în ceea ce privește locul unde au loc procesarea și stocarea.
- Edge computing se referă la practica de prelucrare a datelor mai aproape de sursa datelor, la marginea unei rețele. Acest lucru se realizează prin utilizarea dispozitivelor mici, cu putere redusă, cum ar fi senzori sau gateway-uri. Edge computing este conceput pentru a gestiona datele care sunt generate și utilizate local și poate îmbunătăți capacitatea de răspuns și fiabilitatea sistemelor care se bazează pe date în timp real.
- Cloud computing se referă la practica de utilizare a serverelor de la distanță, deținute și operate de obicei de un furnizor de cloud terț, pentru a stoca, gestiona și procesa date pe internet. Cloud computing permite resurse scalabile și flexibile, precum și capacitatea de a accesa date și aplicații de oriunde cu o conexiune la internet.
- Fog computing se referă la practica de procesare a datelor la „ceața” unei rețele, care se află între dispozitivele de margine și cloud. Scopul calculului în ceață este de a aduce puterea de calcul a norului mai aproape de marginea rețelei, prin utilizarea dispozitivelor intermediare precum routere sau gateway-uri. Fog computing poate îmbunătăți capacitatea de răspuns și fiabilitatea sistemelor care se bazează pe date în timp real și, de asemenea, poate îmbunătăți securitatea datelor.
Cazuri de utilizare și exemple de Edge Computing
- Orașe inteligente : Edge computing poate fi utilizat pentru a colecta și procesa date de la senzori și camere în timp real, permițând aplicații pentru orașe inteligente, cum ar fi managementul traficului, siguranța publică și monitorizarea mediului.
- Automatizare industrială : Edge computing poate fi utilizat pentru a procesa date de la senzori și mașini de la etajele fabricii, permițând controlul și monitorizarea în timp real a proceselor industriale.
- Asistență medicală : Edge computing poate fi utilizat pentru a procesa date de la dispozitive medicale, cum ar fi echipamentele portabile și echipamentele de diagnosticare, permițând monitorizarea în timp real a semnelor vitale ale pacienților.
- Vehicule autonome : Edge computing poate fi folosit pentru a procesa date de la camere, lidar, radar și alți senzori în timp real, permițând luarea deciziilor în timp real și controlul vehiculului.
- Retail : Edge computing poate fi folosit pentru a procesa date de la camere și senzori din magazinele de vânzare cu amănuntul, permițând monitorizarea în timp real a nivelurilor de stoc, a comportamentului clienților și multe altele.
Limitările Edge Computing
- Putere de calcul limitată : dispozitivele Edge sunt de obicei mici și cu o putere redusă, ceea ce poate limita cantitatea de procesare care poate fi efectuată la margine. Acest lucru poate face dificilă gestionarea unor cantități mari de date sau efectuarea de calcule complexe.
- Stocare limitată : dispozitivele Edge au adesea capacități de stocare limitate, ceea ce poate face dificilă stocarea unor cantități mari de date. Aceasta poate fi o problemă pentru aplicațiile care necesită stocare de date pe termen lung.
- Scalabilitate limitată : sistemele de calcul Edge pot fi dificil de scalat, deoarece adăugarea mai multor dispozitive sau creșterea cantității de date procesate poate deveni complexă și costisitoare.
- Flexibilitate limitată : sistemele de calcul Edge pot fi inflexibile, deoarece sunt adesea concepute pentru a îndeplini sarcini specifice și pot să nu fie ușor adaptabile la cerințe noi sau în schimbare.
- Interoperabilitate limitată : dispozitivele de calcul Edge pot utiliza protocoale proprietare și este posibil să nu poată comunica cu alte dispozitive sau sisteme.
- Suport limitat : este posibil ca unele dispozitive de vârf să nu aibă același nivel de asistență și întreținere ca dispozitivele IT tradiționale.
- Securitate limitată : dispozitivele Edge pot fi mai susceptibile la falsificare fizică, hacking sau alte tipuri de atacuri cibernetice.
La sfarsit
Edge computing este o metodă de procesare a datelor mai aproape de sursa datelor, mai degrabă decât trimiterea tuturor datelor într-o locație centralizată pentru procesare. Acest lucru poate îmbunătăți capacitatea de răspuns și fiabilitatea sistemelor care se bazează pe date în timp real, poate reduce cantitatea de date care trebuie trimisă printr-o rețea și, de asemenea, permite dispozitivelor cu resurse limitate să funcționeze eficient.
Edge computing are mai multe beneficii, inclusiv latență scăzută, fiabilitate îmbunătățită, securitate sporită, economii de costuri, confidențialitate mai bună, eficiență a resurselor și luare mai bună a deciziilor.
Edge computing are, de asemenea, câteva limitări, inclusiv putere de calcul limitată, stocare, scalabilitate, flexibilitate, interoperabilitate și suport. Datorită acestor limitări, este important să luați în considerare cu atenție cazul de utilizare și cerințele specifice ale unei aplicații înainte de a decide să utilizați edge computing.